Azi la prânz o să mă sinucid.
Să-l ia dracu de viitor perfid!
M-am săturat de lumea asta fără rimă;
O să fentez poeții, o să comit o crimă
Pe care n-o s-o ancheteze nimeni niciodată –
Cea mai proastă crimă comisă vreodată.
După-amiază o să încep să put.
O să-mi fie scârbă să stau în propriul trup,
O să rog viermii să mă dezbrace de piele și de boală,
O să tânjesc în Iad după un duș cu smoală.
Săpunul o să-mi fie un arici degradat,
Prosop – pielea lui Jack cel care a spintecat.
În loc de perie o să mă șterg cu o lopată,
Va fi cel mai prost duș pe care-l voi face vreodată.
O să mă îmbrac în negru ca să-mi merg la-nmormântare,
O să dau dracu invitații care m-au iubit atât de tare.
Voi sta plictisit în ploaie privindu-mi crucea blestemată –
Cea mai proastă înmormântare la care aș asista vreodată.
Spre seară o să-ncep treptat să putrezesc.
Simt că trebuie să-nchei că toți se plictisesc.
Parcă vă aud căscând că doar aveți ceva mai bun de făcut:
Să vă petreceți mizera existență într-un mod mai plăcut.
Mă scol din sicriu ca să zâmbesc și să salut,
Și-apoi mă culc la loc căci voi v-ați culcat de mult.
M-am sinucis la prânz și-acum o faceți toți odată –
Cel mai prost spectacol la care-am asistat vreodată.
(16 noiembrie 2006)
Leave a Reply