I
Un cuptor incinge gheata
In albastru-n largul marii,
Luna ii citeste viata –
Scalpul sau e dat uitarii.
Page 9 of 9
Ecuația în care m-am născut
Mă sugrumă-n lanțuri în vidul spațial,
Ca un banal caracter din trecut
Din zâmbetul unui viitor paradoxal.
Madonă, dulce fată, te invoc, luceafăr,
Stea dulce și iubită a sufletului meu!
Și nu-i ca mine nimeni mai teafăr
Când îți șoptesc în creștet că nu sunt Dumnezeu.
Timp și spațiu-s doar concepte,
Ale minții scame;
Viața e din două trepte:
Ale morții vame.
(publicată și pe poezie.ro)
Octombrie 2004
Viața-i vis și visul pântec
Pentr-o mamă de copii;
Omu-i vers și versu-i cântec
Care naște poezii.
Imn postum al tarii schiopatand
Se-apleaca in pamant si-n incert;
Bate zapada barba rupand
Roua stramaosului nost’ desert.
Scrupulos si bland nostalgic vers,
Icoana perfecta de fata,
Zice dracul bolnav si pervers:
“Unde-i placerea de altadata?”.
Noi existăm când voi spuneți “Da”.
Noi suntem umanul vizibil în lumini,
Dar dacă spinii ne vor zgâria,
Noi vom exista în sânge, în mărăcini.
