Mă simt norocos. Am avut onoarea să susțin până acum peste 100 de discursuri la viața mea. Însă, de fiecare dată, am simțit acea senzație străveche cu care oamenii se confruntă încă din preistorie: frica.

Cu toate că, în cele mai multe cazuri, am fost pregătit să vorbesc în public, simțeam cum corpul meu începe să tremure, cum inima începe să îmi bată mult mai tare ca de obicei și cum, parcă, eram copleșit de adrenalină.

Îți sună familiar?

Totuși, nu am dat înapoi niciodată de la un discurs. De îndată ce am ajuns în fața audienței și am început să vorbesc, simțeam cum toate funcțiile corpului meu își reveneau la normal. Aveam un ușor tremurat în voce în primele minute și simțeam nevoia să mă opresc ca să respir adânc, ceea ce am reușit să fac fără să deranjeze audiența.

Cert este, în urma tuturor acestor experiențe, că am ajuns la concluzia că nu am cum să scap de frică și că trebuie să învăț să o controlez.

Frica de dinaintea unui discurs este de fapt frica de necunoscut. Nu știi ce se poate întâmpla și la ce să te aștepți din partea audienței. De aceea, sfatul meu este să nu te lași copleșit de această teamă, pe care toată lumea o are.

Pur și simplu intră acolo, pe scenă, și începe să-ți spui discursul pentru care te-ai pregătit. Crede-mă, vei fi mai apreciat dacă ai reușit să treci peste această barieră decât dacă ai renunțat.

Acest articol este scris la cererea echipei TEDxBrașov