Category: Poezie (Page 2 of 2)

Ne pasăm pe ploaie inima de la unul la altul
Scormonind în bălți după vreun strop mai curat
Decât cei scurşi de pe burlanele fabricii de comedii.
Ne fugărim în joacă împiedicaţi în cariile şoselei
Ferindu-ne de conservele înmatriculate în grabă
Care spulberă musonul de ora cinci jumate
În săgeţi de curent mici şi tăioase. Continue reading

ţineam azi în mână
pixul meu de zero-cinci
şi mi-aduceam aminte prin câte am trecut împreună –
examene, beţii, cenacluri, lucrări;
fel de fel de întâmplări. Continue reading

Crud şi-amar trup muritor,
Suflet copt ce-n cer se suie,
El n-a trăit când el era;
El va trăi când el nu e.

(publicată și pe poezie.ro)

(Decembrie 2005)

Totul este pretutindeni, nimicul nicăieri,
Prin undele unui regat ce geme după-averi,
Prinzând de coadă un fir de păr din barba unui rege
Îmbogăţit din sărăcia ce nu vrea s-o renege.
E un drog pur pentru popor căci pentru el ei ard,
E piele şi chip de aur dar sânge de bastard.
Are averi cât visuri, ce-atinge el e sfânt,
Când suflă doar o dată doboară un pământ.
Dihania din grotă cu mâna stângă-o calcă,
Cu sabia din dreapta îi smulge câte-o falcă;
Are covor de sclavi, are păduri de-armate,
Are hotare-ntregi, castele şi palate,
Trăieşte într-un rai pe care-l dă cu zarul;
Dar, din toate-acestea, cu ce-a rămas Cezarul? Continue reading

mă plimbam cu ea de mână la un mormânt de pelicani
era o zi ploioasă şi eram îmbrăcat în negru
strigam cât mă ţineau plămânii că încă mai trăiesc
dar ea nu asculta decât cântecul lor
grozav de prost mă simțeam şi era clar
căci doar sunt corigent în dragoste
pe vremea când priveam sărutul ca pe o reacţie chimică

Continue reading

În căutarea timpului pierdut
Pornit-am toţi odată;
Drumuri lungi am străbătut
Fără prejudecată.
Acum, iată, am ajuns la mare!
Fermecaţi, privim cum cerul
E o oglindă pentru soare
Ce reflectă-n noi eterul. Continue reading

Timp și spațiu-s doar concepte,
Ale minții scame;
Viața e din două trepte:
Ale morții vame.

(publicată și pe poezie.ro)

Octombrie 2004